Provocările şi priorităţile summitului NATO de la Bruxelles

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu: Bun găsit! Alianţa Nord-Atlantică se pregăteşte pentru una dintre cele mai importante reuniuni de după încheierea războiului rece. Săptămâna viitoare la Bruxelles, statele aliate vor lua decizii cruciale, ce includ înfiinţarea de noi structuri de comandă, măsuri pentru adaptarea strategiilor la noile evoluţii de securitate de pe flancul de est şi de nord al NATO, dar şi un parteneriat între alianţă şi Uniunea Europeană. Aceste subiecte, mobilitatea militară, dar şi ameninţările teroriste şi cibernetice vor domina agenda lucrărilor summitului de săptămâna viitoare de la Bruxelles. După reuniunile alianţei din Ţara Galilor şi din Polonia, summitul NATO care se va desfăsura în Belgia va consolida strategia de descurajare a acţiunilor militare declanşate de Rusia în 2014, o dată cu invadarea Ucrainei şi anexarea Crimeei. Invitatul acestei ediţii “Euroatlantica” este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al România la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica”. Tema ediţiei “Provocările şi priorităţile summitului NATO de la Bruxelles”. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bun venit la Radio România Actualităţi!
Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulţumesc frumos pentru invitaţie!
Radu Dobriţoiu: Domnule general, săptămâna viitoare vom avea probabil cel mai important summit NATO după încheierea războiului rece din perspectiva deciziilor ce vor implica modificarea strategiilor aliaţilor.
Alexandru Grumaz: Summitul NATO din iulie ar fi putut să fie un moment de linişte pentru cei 29 de aliaţi, dar din păcate nu va fi aşa. Preşedintele Americii, Donald Trump, a transmis o serie de scrisori către aliaţii săi, se pare că în jur de zece, cu un mesaj clar: summitul va fi despre cei care dau 2% din PIB şi despre cei care nu dau. Scrisoarea a apărut în presa norvegiană, scrisoare adresată prim-ministrului, Erna Solberg, a fost publicată de presa norvegiană. În scrisoare, preşedintele SUA, şi cu permisiunea dumneavoastră… vă rog să-mi daţi voie să citez, spune despre Norvegia: “Este singura ţară din NATO care are graniţă cu Rusia care nu are un plan credibil de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Înţeleg presiunile politice interne, aşa cum eu, personal, am cheltuit capital politic considerabil pentru a creşte cheltuielile noastre de apărare – se arată în scrisoare. “Cu toate astea, va deveni tot mai dificil să justificăm cetăţenilor americani de ce unele ţări continuă să nu îndeplinească angajamentele noastre comune privind securitatea colectivă”. Deci, ca să tragem o primă concluzie, summitul NATO care urmează pare să fie foarte politizat. Alianţa este polarizată, /din cauza/ acestei… a modului de alocare… de 2% din PIB, deşi toată lumea la summitul din Ţara Galilor a promis că va aloca în perioada care a urmat acelui summit, din 2014, 2% din PIB pentru apărare. România se situează între ţările care au alocat 2% datorită unei înţelegeri la nivelul tuturor partidelor, ceea ce este foarte bine din punct de vedere al poziţiei noastre faţă de parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA şi faţă de NATO.
Radu Dobriţoiu: Un summit pregătit din timp, cu obiective foarte clar conturate, noi comandamente, noi strategii, noi elemente specifice pentru fiecare aliat, dar şi un proiect de cooperare între Uniunea Europeană şi NATO. De la Bruxelles, unde se află cartierul general al alianţei, transmite pentru “Euroatlantica” Amalia Bojescu.
Reporter: La summitul NATO, liderii euroatlantici sunt aşteptaţi să adopte decizii formale, în baza măsurilor pregătite de miniştrii apărării luna trecută, între care amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic şi pentru logistică şi mobilitate militară la Norfolk, în SUA, respectiv la Ulm, în Germania. De asemenea, o decizie din partea ţărilor aliate este aşteptată şi în direcţia sporirii măsurilor pentru descurajare şi apărare colectivă, prin adoptarea unui plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene şi 30 de nave de luptă vor putea fi desfăşurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Aceste dispozitive militare de luptă ar trebui să fie gata până în anul 2020. Noua structură de comandă va fi consolidată cu peste 1.200 de noi membri ai personalului. Chiar dacă planul a fost adoptat în principal de către miniştrii apărării din cadrul NATO, elementele importante, cum ar fi contribuţiile specifice fiecărui aliat, urmează a fi negociate. De asemenea, NATO şi Uniunea Europeană vor semna o nouă declaraţie comună, cele două organizaţii declanşând deja planificările la nivel tehnic  pentru facilitarea mobilităţii militare în Europa. UE a prezentat deja un plan de investiţii în acest sens, în vreme ce NATO a transmis solicitările sale către UE şi a insistat asupra coerenţei acestor eforturi. De asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, se aşteaptă ca Alianţa să decidă la summitul de săptămâna viitoare şi lansarea negocierilor oficiale pentru primirea Macedoniei în Alianţă.
*
Radu Dobriţoiu: Dle general Alexandru Grumaz, să pornim analiza summitului NATO de săptămâna viitoare pornind de la Bucureşti. Ce obiective şi-a propus România?
Alexandru Grumaz: În primul rând, cel mai important obiectiv pe care şi l-a propus România este cel al Mării Negre, o strategie pentru Marea Neagră. Noi avem deja la comandamentul naval din Marea Britanie o grupă constituită care se ocupă de riscurile din Marea Neagră, dar o strategie efectivă pentru Marea Neagră nu este la ora actuală în NATO şi ăsta este lucrul cel mai important. S-a discutat zilele acestea, şi vă spun cu titlu de noutate, s-a discutat la Newport, Colegiul Naval, despre “strategia porcului spinos”. Este strategia care se bazează pe trei ipoteze. Prima: geografia Mării Negre şi a celor două strâmtori, Bosfor şi Dardanele, abilitatea statelor din zonă sprijinite de NATO de a opri şi înfrânge o potenţială agresiune sau un atac, inclusiv contracararea măsurilor active ale Federaţiei Ruse şi, a treia, asigurarea de către NATO a unor măsuri de descurajare şi reasigurare pentru a reduce escaladarea ameninţărilor. În esenţă, această strategie este o variantă a strategiei A2/AD, deci aceea de interzicere, antiacces, acces din aer, deci interzicerea accesului, unde interzicerea aeriană utilizează mai multe măsuri care includ contracararea măsurilor active ruseşti, a războiului informaţional, a celui electronic şi aşa mai departe. Deci România se transformă de fapt într-o zonă în care vor fi poziţionate elemente, inclusiv baterii Patriot aduse din Europa, unde sunt dislocate la ora actuală, pentru perioade timp scurte, pentru a face exerciţii în această zonă şi a constitui o contracarare a zonei A2/AD a Rusiei din Crimeea. Asta ce înseamnă? Între cele două zone, va exista un no man’s land, deci acolo nu se va putea lupta decât cu sacrificii foarte mari, pentru că nu ai comunicaţii, nu ai absolut nimic.
Radu Dobriţoiu: Vorbeam cu dl general Nicolae Ciucă într-un interviu pe care mi l-a acordat pentru emisiunea “Euroatlantica”, şi dânsul spunea că inclusiv aceste strategii de înzestrare modifică complet şi opţiunile pentru viitor şi aduc aminte de înzestrarea cu rachete anti-navă, rachete Patriot şi rachete Heimer.
Alexandru Grumaz: Da. Deci în ciuda retoricii pe care Donald Trump o are faţă de această acordare de 2% din PIB pentru armată, el a crescut fondurile pentru Europa, pentru iniţiativa de descurajare europeană, care facilitează nu numai prezenţa SUA în Europa, dar şi prezenţa SUA pe flancul estic. Flancul va fi întărit cu încă o brigadă blindată. Washingtonul şi-a îmbunătăţit, a îmbunătăţit practic apărarea Ucrainei şi a Georgiei prin livrarea de arme, inclusiv armele antitanc Javelin pentru ucraineni. Deci Administraţia Trump a continuat să impună şi sancţiuni împotriva Rusiei. Deci lucrurile nu sunt chiar aşa cum… Se acordă… la ora actuală se fac investiţii în aeroporturile foste militare din flancul estic, în structuri de depozitare, comandamente de logistică, pentru sprijinirea forţelor din flancul estic, şi toţi banii ăştia vin de la Washington.
Radu Dobriţoiu: Şi asta justifică punctul de vedere general al SUA cu accent pe susţinerea bugetelor pentru apărare cu 2% din PIB pentru fiecare ţară.
Alexandru Grumaz: Ca să lămurim exact: conform bugetului Pentagonului din 2011, SUA vor investi peste 200 de milioane de dolari pentru renovarea şi modernizarea unor facilităţi europene, între care baze aeriene înaintate, înainte de utilizarea lor de către forţele americane. Ei vor să aducă avioane de generaţia a IV-a şi a V-a în zonele astea.  De asemenea, avem inclusiv Câmpia Turzii, bazele de la Kecskemét, din Malacky, Slovacia, deci toate bazele aeriene  din zona asta vor suferi modernizări.
Radu Dobriţoiu: Şi Feteştiul, care a trecut printr-o perioadă de modernizare.
Alexandru Grumaz: De exemplu, comandantul european al SUA, SACEUR, generalul Curtis Scaparrotti a recunoscut, în depoziţia sa din martie 2018, din faţa Comisiei senatoriale pentru serviciile armate, că bugetul cerut în exerciţiile financiare 2018 şi 2019 ar permite o desfăşurare în Europa a avioanelor de generaţia a IV-a, exact ce vă spuneam, a avioanelor de spirjin trupe şi a bombardierelor în situaţii de criză. Este extrem de important să ai multe, mai multe aeroporturi de unde poţi să faci conexiuni şi sunt baze cum este Ämari din Estonia, care asigură infrastructura de alimentare cu combustibil şi o platformă tactică de parcare şi rulare, deci toate bazele astea sunt puse pe harta reparaţiilor cu bani americani.
Radu Dobriţoiu: Domnule general, să ne referima cum la un concept lansat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu aproximativ 30 de zile în urmă. Este celebrul “30, 30, 30, 30”, ceea ce înseamnă 30 de batalioane …
Alexandru Grumaz: “Patru 30”,  “Four Thirties”.
Radu Dobriţoiu: 30 de batalioane de infanterie, 30 de escadrile de avioane de luptă, 30 de nave de luptă în 30 de zile. Ce presupune asta?
Alexandru Grumaz: Aceasta presupune o pregătire dinainte, presupune exerciţii ale militarilor aliaţi în diferite zone. De fapt, una din problemele care se va discuta la summitul NATO este intensificarea exerciţiilor în Baltică, Marea Neagră, exerciţii care pe lângă utilizarea forţei de eracţie NATO, deci de 40.000 de militari şi se are în vedere organizarea unui astfel de exerciţiu la nivelul întregii forţe de reacţie a NATO. De asemenea, testarea forţei vârfului de lance, de 4.000 de militari. Am spus mai devreme, trimiterea de baterii Patriot la Marea Baltică şi la Marea Neagră, pentru exerciţii şi de asemenea interoperabilitatea. Dar mai e o chestie foarte interesantă: Statele Unite doresc consolidarea procesului decizional civil militar. Viteza de derulare a unui război hibrid în ziua de astăzi este foarte mare şi atunci dacă decizia u poate să fie în timp real in pas cu derularea ostilităţilor, atunci acest lucru aproape că nici nu mai are rost această decizie …
Radu Dobriţoiu: Deci, birocraţia poate înfrânge înaintea inamicului.
Alexandru Grumaz: Da. De fapt, trebuie o creştere a agilităţii politico-militare a structurilor NATO – asta este, în fond şi la urma-urmei.
Radu Dobriţoiu: Contribuţia financiară a statelor din NATO va reprezenta unul dintre subiectele summitului aliat de săptămâna viitoare. Problemele economico-financiare au o influenţă importantă şi asupra relaţiei transatlantice dintre aliaţii europeni şi Statele Unite. Preşedintele Donald Trump a trimis recent scrisori în care sugerează că ia în considerare o schimbare a prezenţei militare americane dacă vor fi crescute cheltuielile pentru apărare. Din Statele Unite, transmite pentru “Euroatlantica”, Doina Saiciuc:
Reporter: Este clar că tensiunile în relaţia dintre Statele Unite şi aliaţii europeni au crescut exact înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare, considerat unul crucial. Preşedintele Trump a criticat în mod repetat faptul că membrii Alianţei contribuie prea puţin finaciar la propria apărare, dar summitul din 11-12 iulie vine într-un moment cu atât mai dificil cu cât relaţia transatlantică este deja foarte tensionată din cazua tarifelor impuse de Trump a retragerii Statelor Unite din Acordul nuclear cu Iranul şi a declaratei deschideri a lui Donald Trump pentru îmbunătăţirea relaţiei cu preşedintele rus Vladimir Putin. Numai opt din cele 29 de state NATO onorează ţinta celor două procente din PIB pentru apărare: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, România, polonia şi cele trei state baltice. Ca atare, preşedintele Trump a trimis recent scrisori cancelarului german Angela Merkel, primului ministru canadian Justin Trudeau, ca şi liderilor Belgiei şi Norvegiei, în care sugerează că ia în considerare o schimbare a prezenţei militare americane, dacă liderii respectivi nu cresc cheltuielile pentru apărare: “Va deveni din ce în ce mai dificil de justificat cetăţenilor americani de ce unele ţări nu împărtăşesc povara colectivă de securitate, în vreme ce soldaţii americani contiunuă să îşi sacrifice vieţile peste Ocean sau să se întoarcă acasă grav răniţi”. Pentagonul se află de altfel într-un proces de analiză cost-beneficii a desfăşurării celor 35.000 de militari americani în Germania. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus luni totuşi că analiza este una de rutină şi că nu ar anticipa o cerere a Casei Albe de retragere a trupelor. În mod special, animozităţile dintre Donald Trump şi Angela Merkel au părut să crească în ultimele luni, cu preşedintele Trump scriind pe Twitter că “poporul Germaniei se întoarce împotriva propriei conduceri”. În scrisoarea adresată cancelarului german, Merkel, preşedintele Trump scrie: “Statele Unite continuă să dedice mai multe resurse apărării Europei, când economia continentului merge bine, inclusiv cea a Germaniei, iar provocările de securitate abundă. Acest fapt nu mai este sustenabilpentru noi”.
Radu Dobriţoiu: Amintea Doina Saiciuc, din Statele Unite, pentru “Euroatlantica”, domnule general Alexandru Grumaz, despre povara colectivă de securitate.
Alexandru Grumaz: Da. Scrisorile au fost urmate… Nu numai preşedintele Donald Trump a trimis scrisori. A trimis şi secretarul apărării, James Mattis, omologului său britanic în care îi spune că dacă Marea Britanie se doreşte o putere globală, cum şi este, atunci trebuie să dea mai mult de doi la sută pentru apărare, spre deosebire de celelalte ţări, care sunt puteri regionale şi n-au pretenţii la proiectarea forţelor în afara perimetrului european. De asemenea, foarte interesant, Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la München şi organizatorul acesteia, a declarat că Germania trebuie să crească cheltuielile militare. El a spus că Trump poate folosi summitul NATO pentru a reduce angajamentele SUA în Europa sau să dea un ultimatum aliaţilor din Europa. Deci astea sunt lucruri care la ora actuală frământă comunitatea cancelariilor occidentale europene, pentru că există această posibilitate, a unor scenarii de mutare a celor 35.000 de militari americani din Germania înspre flancul estic.
Radu Dobriţoiu: Înspre /Polonia şi România/.
Alexandru Grumaz: Polonia a propus deja o chestiune din aceasta, cu mutarea spre est, dar aici relocarea nu este o chestiune de licitaţie. Est e o chestiune de politică strategică /militară/.
Radu Dobriţoiu: Polonia a anunţat că este dispusă chiar să contribuie financiar la susţinerea trupelor americane.
Alexandru Grumaz: Cu două miliarde, da. De fapt, ultimele întâlniri dintre NATO şi Rusia, Consiliul NATO-Rusia şi între Gherasimov şi Dunford din 8 iunie au adus puţine lucruri noi pe arena relaţiei. Probabil că ceea ce va urma, summitul, întâlnirea dintre preşedintele Donald Trump şi preşedintele Vladimir Putin, probabil că va încerca să pună nişte probleme de genul Siria, de genul Ucraina, de genul situaţiei de la Marea Neagră. Deci sunt foarte multe puncte neclare în aceste lucruri, care vor urma.
Radu Dobriţoiu: Ce se va discuta la Bruxelles săptămâna viitoare este foarte posibil să se discute din nou între Trump şi Putin.
Alexandru Grumaz: Cert este că preşedintele Trump vrea să se prezinte la Helsinki cu un summit NATO de succes şi cu o alianţă în spatele său. Asta este în fond şi la urma-urmei dorinţa preşedintelui Trump, să se vadă coeziunea, unitatea politică şi evoluţiile pe care forţele militare ale NATO le au de la summitul de la Varşovia până la summitul de la /Bruxelles/, ceea ce este  foarte important. Este clar că America a investit în Europa de Est foarte mult şi investeşte în continuare în Iniţiativa de descurajare europeană, e clar că summitul va livra o serie substanţială de acţiuni de pregătire militară. Şi ne referim aici nu numai la creşterea cheltuielilor, ne referim la mobilitatea militară, un element extrem de important al infrastructurii rutiere, navale, aeriene din Europa, care este nu în cea mai bună stare fizică. De asemenea, ne referim la structurile de comanandament. Sunt două comandamente noi, Comandamentul Atlanticului şi /…/
Radu Dobriţoiu: Comandamente mari.
Alexandru Grumaz: Comandamente mari. Important este că Comandamentul Atlanticului îşi are sediul la Norfolk, lângă Comandamentul Aliat pentru Transformare, unul dintre cele două comandamente actuale, celălalt fiind Comandamentul Aliat pentru Operaţiuni din Belgia. Comandamentul de la Ulm este şi el foarte bine plasat…
Radu Dobriţoiu: În Germania.
Alexandru Grumaz: Da, în Germania, la 70 km de cartierul general al Forţelor armate terestre americane, deci a EUCOM-ului. Bun, mai avem comandamentul de la Izmir…
Radu Dobriţoiu: Şi mai sunt comandamentele de nivel trei stele sau de nivel corp de armată despre care s-a vorbit foarte mult, vor fi trei astfel de comandamente. România îşi doreşte să găzduiască unul din aceste comandamente, comandament din România ce ar putea include inclusiv o brigadă turcească.
Alexandru Grumaz: Da, este clar, acest lucru este important. România are o poziţie strategică, România trebuie în primul rând să îşi dorească o prezenţă militară, un comandament, eu aş vedea mai repede un comandament naval al NATO în zona Mării Negre, care să fie subordonat Comandamentului General din Marea Britanie.
Radu Dobriţoiu: Bun. Poate la următorul summit, laacesta nu cred că se va vorbi de…
Alexandru Grumaz: Dar astea depind de noi. Dacă noi nu propunem, dacă noi nu venim cu nişte propuneri fezabile pentru agenda summit-ului, n-o să propună nimeni în locul nostru aceste lucruri. Ştiţi cum este, stăteam şi mă gândeam venind la dvs la emisiune, care este motto-ul forţelor americane din Coreea de Sud? “Pregăteşte-te să lupţi. Care este motto-ul pentru forţele SUA şi ale aliaţilor în Europa? “Puternici împreună”. Foarte important, două motto-uri care spun foarte mult şi despre ceea ce se întâmplă în zonele respective.
Radu Dobriţoiu: Bun. Făceam comparaţia la începutul emisiunii cu încheierea războiului rece, atunci când, amintim, domnule general Alexandru Grumaz, foarte multe comandamente şi de nivel mare ale NATO au fost desfiintate. Erau undeva la aproximativ 60 d ecomandamente la finalul războiului rece, acum avem în jur de 16, daca nu mă înşel.
Alexandru Grumaz: Da, da. Aşa este. Chestiunea este… Vedeţi? Făcând o paralelă cu fizica, există în fizică găurile negre. Găurile negre strategice pot fi  mai confuze. La ora actuală sunt trei găuri negre cu care NATO se confruntă. Una priveşte strategia. Intervenţia Rusiei în Ucraina şi confiscarea Crimeei au fost înspăimântătoare, să fie foarte clar. Noi, militarii, digerăm mai uşor lucrurile astrea, civilii nu le digeră la fel ca noi. De asemenea, măsurile active ale Rusiei sunt în plină desfăşurare în toate părţile, pe ambele maluri ale Atlanticului. Regimentul Rusiei în Siria a susţinut regimul diabolic al l ui Bashar al-Assad…
Radu Dobriţoiu: Şi îl susţine în continuare.
Alexandru Grumaz: Şi Rusia a devenit mult mai vizibilă în Libia şi în Golful Persic.
Radu Dobriţoiu: Astăzi, Rusia a folosit avioanele şi au fost nişte lovituri aeriene ruseşti la graniţa Siriei cu Iordania.
Alexandru Grumaz: Ceea ce are nevoie NATO, are nevoie de noi concepte strategice. Ultima revizuire strategică reală a fost în 1967, raportul Harmel. Harmel a fost ministru belgian de externe, Pierre Harmel, care a creat o comisie însărcinată să creioneze această strategie. Rezultatul a fost o trecere de la dependenţa exclusivă de descurajare nucleră la o o strategie de război flexibil, pentru a nega avantajele Moscovei la toate nivelurile /aspectului/ de conflicte. Or, în ziua de azi noi luptăm după strategii din secolul XX. Avem nevoie de o strategie în secolul XXI, dar o strategie adevărată care să ne ducă la elemente noi în ceea ce priveşte războiul hibrid. De asemenea, una din găurile negre se referă la Rusia şi la măsurile active. Cealaltă gaură neagră, a treia, se referă la achiziţionarea de sisteme de arme. Aceste progrese durează prea mult şi sunt prea greoaie şi vin cu, ceea ce spunea secretarul de stat Chuck Hagel despre “third “, despre al treilea “offset”.
Radu Dobriţoiu: Domnule general, ne apropiem de finalul emisiunii. Mobilitatea militară – va exista un acord la acest summit între NATO şi UE.
Alexandru Grumaz: Da, este un acord la asta şi termenul este 2019, în care până atunci să se facă inventarierea întregii structuri europene pentru a se putea investi în infrastructura necesară mobilităţii trupelor pe flancul estic: aeroporturi, şosele, linii ferate, porturi.
Radu Dobriţoiu: Putem conchide că summit-ul NATO de la Bruxelles, la nivel de şefi de stat, de săptămâna viitoare va impune o strategie NATO adaptată la secolul XXI?
Alexandru Grumaz: Da, va impune.
Radu Dobriţoiu: Este greu să se ia astfel de decizii?
Alexandru Grumaz: Este foarte greu, dar o astfel de decizie este strict necesară la ora actuală.
Radu Dobriţoiu: Ce ar presupune, în afară de coeziune şi această finanţare de 2% din PIB?
Alexandru Grumaz: Păi, în primul rând finanţarea este esenţială, pentru că asta este tema de la care s-a pornit toată această discuţie. Şi apoi, un acord politic între cei 29 de parteneri în cadrul Alianţei.
Radu Dobriţoiu: Credeţi că Donald Trumnp va presa foarte mult pe această bugetară?
Alexandru Grumaz: Da, este normal. Deci, la ora actuală America dă 3,6 sau 3,68 din PIB, ceea ce e foarte mult. Şi Grecia dă peste 2, dar la greci 70% se duc în pensii şi salarii, din banii ăştia, şi restul se duc în înzestrare, într-adevăr.
Radu Dobriţoiu: “Euroatlantica” la final. Am discutat despre summit-ul NATO de săptămâna viitoare de la Bruxelles. Invitatul ediţiei a fost generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai.

Etichete Exclusiv Radioemisiunea Euroatlanticageneral Alexandru Grumazsummit NATO BruxellesRadu DobriţoiuNicu PopescuDoina SaiciucAmalia Bojescureuniune NATO iulie Bruxelles
Cititi articolul original aici: Provocările şi priorităţile summitului NATO de la Bruxelles

Share This Post

Related Articles

© 2018 Monitorizare Presa. All rights reserved. Site Admin · Entries RSS · Comments RSS
Powered by WordPress & Servicii SEO Cosmetice Ladys